Sarpanta

Sarpanta reprezintă structura de rezistență a acoperișului atunci când el nu este de tip terasă.

Sarpanta se realizează la casele cu pod sau de tip etaj mansardat.

Cel mai răspândit material pentru realizarea unei șarpante este lemnul. Cel mai utilizat tip de lemn este cel de brad.

Principalele elemente componente ale șarpantei sunt următoarele:

- cosoroabele sau tălpile de lemn – acestea au o rezemare continuă pe placă sau pe grinzile de beton armat; pe tălpi reazemă de obicei căpriorii sau popii; prinderea de placă sau de grindă a cosoroabelor se face fie cu coneșpanuri fie cu mustăți lăsate din elementele de beton armat;

- popii  - reprezintă elemente de lemn verticale, de tipul stâlpilor; aceștia pot rezema direct pe elementele de beton armat sau prin intermediul unei tălpi; pe popi se vor așeza panele; între popi se pot prevedea elemente de contravântuire sau contrafișe; prinderea popilor se poate face cu scoabe, cuie și – sau colțare metalice;

- panele – sunt elemente de tip grindă de lemn; acestea reazemă punctual pe popii de lemn; pe pane se vor sprijini căpriorii;

- căpriorii – sunt tot elemente de tip grindă de lemn care se așează pe pane și peste care se va bate astereala; cu ajutorul căpriorilor se formează structura care dă forma acoperișului;

- astereala – reprezintă scândura care se bate peste căpriori și peste care se bat șipcile;

- șipcile – se așează de obicei pe două direcții ortogonale și au rolul de a sprijini învelitoarea; ele realizează un caroiaj ce permite ventilarea spațiului dintre învelitoare și astereală;

- contravântuirile – sunt elemente de tip diagonală ce se montează între popi sau între popi și pane; au rolul de a rigidiza structura acoperișului;

- contrafișele   -sunt elemente înclinate ce se montează între popi și pane; au rolul de a reduce deschiderea panelor.

Lemn pentru sarpanta trebuie să fie uscat. Lemnul pentru sarpanta este necesar a fi ignifugat.